Întâlnirea Generală a Comunității Magnificat – Montesilvano 2025

În zilele de 2-6 ianuarie 2025 s-a desfășurat la Montesilvano, în Italia, a XXII-a Întâlnire Generală a Comunității Magnificat, cu tema „Ca toți să fie una, pentru ca lumea să creadă” (Ioan 17,21) .

Primele două zile, 2-4 ianuarie, au fost dedicate Întâlnirii generale a Tinerilor și, în paralel, Adunării Generale, în cadrul căreia au fost aleși și Responsabilii Generali pentru următorul mandat de trei ani.

A fost prima Adunare Generală după aprobarea noului Statut al Comunității Magnificat de către Vatican, la care au participat cu drept de vot Bătrânii Comunității, Moderatorii fraternităților și delegați din toate fraternitățile Comunității.

Noii responsabili generali aleși sunt: Agneza Țîmpu, Angelo Spicuglia, Alessandra Pauluzzi, Giacomo Lancini, Federico Luisi, iar moderatoarea generală aleasă este Alessandra Pauluzzi.

Invitata la Întâlnirea generală a Comunități, care a ținut cele trei învățături – plină de forța și creativitatea Duhului Sfânt – a fost Michelle Moran, care a fost președinte ICCRS (Slujirea Internațională a Reînnoirii Carismatice Catolice) până în 2019.

Cei 900 de participanți prezenți fizic, împreună cu cei care s-au alăturat pe canalul YouTube și pe Zoom, au trăit momente profunde la Sfintele Liturghii, rugăciunile comunitare carismatice, adorația în fața Preasfântului Sacrament.

Iată câteva dintre mărturiile fraților care au participat la această experiență comunitară:

„La Întâlnirea generală a tinerilor m-am bucurat să mă regăsesc în modul lor liber de a se ruga și de a se relaționa cu Dumnezeu. M-a impresionat să văd pe mulți dintre ei cu Biblia în mână în timpul rugăciunilor, cerând Cuvânt – și cât de mult de frumos a vorbit Domnul prin ei.  Apoi, mi-a plăcut că au știut cum să-și folosească energia și vivacitatea, astfel încât în pauze să stea împreună.

La Întâlnirea generală a Comunității mi-a plăcut adorația cel mai mult, însă toate momentele le-am perceput ca fiind rodnice, generatoare de har. M-am întors cu o motivație reînnoită de a sluji și de a căuta să devin una cu frații și surorile pe care Domnul i-a pus lângă mine.” (Andreea)

„Faptul că Întâlnirea generală a tinerilor a avut ca temă „Te-am chemat pe nume” nu a fost o coincidență că am fost acolo, în condițiile în care pentru această întâlnire, înainte de a mă înscrie, am primit un voucher Wizz Air de ziua mea, așa că am reușit să-mi rezerv zbor, să fiu prezentă la Montesilvano, iar asta am simțit din momentul în care am ajuns acolo și am început rugăciunile.

Cum a vorbit Dumnezeu prin frații mei și cum mi-a vorbit și mie, în special, mi-a confirmat că sunt pe calea cea bună pentru că mi-a dat răspunsuri la întrebările mele și confirmări de care aveam nevoie.

Zilele petrecute la Montesilvano au fost frumoase. A fost una dintre cele mai frumoase experiențe din viața mea pentru că l-am simțit pe Dumnezeu viu, aproape de mine, iubirea și puterea lui. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru darul pe care mi l-a dat, adică să particip la această întâlnire și să mă simt mai aproape ca niciodată de El.” (Ximena)

„A fost pentru prima dată când am participat la Întâlnirea generală a Comunității Magnificat în Italia și, întrucât am participat și la Întâlnirea generală a tinerilor care a precedat Întâlnirea generală a Comunității, a fost pentru mine o pregătire perfectă pentru ceea ce Domnul avea să facă în mine, pentru că cele două întâlniri împreună au format o experiență plină de har, de lumină și de bucurie în inimă.

În aceste zile, m-a atins mult cum Dumnezeu mi-a vorbit. La rugăciunea personală din aceste zile vorbeam cu Isus despre ceea ce El păstra în inima mea de la rugăciunile de laudă sau de la învățături, iar El continua să îmi vorbească într-un mod foarte personal și să mă conducă mult mai în profunzime, creând astfel întâlniri personale foarte profunde cu El. Iar în ultima zi, una din învățături, a cuprins absolut tot ceea ce eu vorbisem și trăisem cu Isus în primele zile la rugăciunea personală. Au fost două întâlniri diferite, cu teme diferite, au fost căutări și dorințe pe care le aveam în săptămânile de dinaintea întâlnirilor, iar Dumnezeu le-a țesut frumos pe toate împreună.

Pe lângă acestea, am trăit două momente profunde. Unul a fost în primele zile, când am experimentat o abandonare și o scufundare în Dumnezeu, cum nu am mai trăit  până acum. În ultimele săptămâni am avut în inimă dorința ca Dumnezeu să mă scufunde în El și în aceste zile El mi-a răspuns la această rugăciune, având momente în care m-am simțit ca și cum aș face pluta în mijlocul mării și încep să mă topesc și să intru în marea care este de fapt Dumnezeu. Și a fost providențial faptul că am avut Marea Adriatică lângă locația în care s-au ținut aceste întâlniri, pentru că m-a ajutat să dau nume la ceea ce eu doream și experimentam în inima mea.

Și al doilea moment deosebit pentru mine a fost la adorație, când frații s-au rugat cu impunerea mâinilor asupra tinerilor și când o soră italiană, care nu mă cunoștea, s-a rugat și pentru mine. Domnul a vorbit foarte frumos inimii mele, făcând o concluzie la tot ceea ce El mi-a spus în zilele de la întâlnirea tinerilor, dar și în săptămânile precedente. A fost cuvântul pe care îl așteptam și de care aveam nevoie ca o confirmare, pentru a putea merge cu mult curaj înainte, fără să mai șovăi pe cale.

Au fost zile speciale și unice de intimitate și apropiere de Dumnezeu, dar El mi-a lansat și provocarea în una din învățături, de a nu mă face comodă, ci întorcându-mă acasă, să îi iradiez pe cei din jurul meu, conducându-i la milostivirea lui Dumnezeu, căci eu nu mai exist doar pentru mine și că cei din jurul meu au nevoie de Dumnezeu și de mine.” (Simona)

„Am trăit la Montesilvano o experiență unică și cea mai profundă din punct de vedere spiritual din viața mea. Chiar dacă ambientul era foarte diferit de Popești-Leordeni, cu arbori mediteraneeni, cu plajă, nisip și Marea Adriatică, eu m-am simțit ca ACASĂ. Nu se vorbea bulgărește, dar m-am înțeles cu toți frații din Italia, pentru că  Domnul s-a îngrijit ca eu să învăț cu ani în urmă limba italiană, pregătindu-mă pentru acest moment, pentru care îi mulțumesc. Învățăturile ținute de Michelle Moran au rezonat și au atins la cotele cele mai înalte inimile auditoriului din sală, stârnind foarte des ropote de aplauze care demonstrau confirmările din sală. M-a impresionat foarte mult cum Michelle a reușit să trăiască cu inima tot ceea ce ne-a vorbit și să ne atingă profund și pe noi toți. Am trăit o comuniune fraternă și o colaborare fructuoasă la Slujirea internațională de cântece, reușind să cântăm de câteva ori și în limba română. În concluzie, fraților, Întâlnirea generală a Comunității Magnificat este o experiență PROFUNDĂ, UNICĂ și DE  NERATAT!” (Adrian)

„Vreau să spun că l-am simțit ca niciodată pe Duhul Sfânt. Pe Isus mai puțin, cu Isus sunt prieten aici. Dar acolo l-am simțit intens pe Duhul Sfânt și am legat cu adevărat o prietenie; îmi era foarte frică de El. Mi-a mai căzut din frică pe drumul acesta, dar, acolo, mi-a căzut cu totul și l-am simțit în sufletul meu și am simțit că pot să îi spun DA din toată inima. Dacă ar fi să spun ceva fraților, care nu au fost niciodată la o Întâlnire generală, ar fi: să meargă cu orice preț! Este o experiență de neuitat: frații și surorile cu comportamentul lor, prezența Duhului Sfânt, învățăturile ținute de Michelle Moran, cântecele, adorația, cei care cântă, cum cântă, și cum îl aduc pe Duhul Sfânt în inimă, totul este foarte puternic.” (Ioana)

„La Întâlnirea generală a fost cu bune si cu multe de gândit pentru mine. Mi-a plăcut conținutul învățăturilor foarte mult. Ultima învățătură a fost foarte potrivită, pe propria noastră dinamică cu temperamentele și m-a făcut să mă gândesc unde mă încadrez eu. Dar mi-a dat și de gândit pentru că Dumnezeu mi-a vorbit într-un mod un pic mai abstract, și acum trebuie să stau să înțeleg exact cam la ce s-a referit. Mi-au plăcut foarte mult rugăciunile comunitare carismatice. La italieni îmi plac foarte mult pentru că ei sunt foarte muzicali si spontani, și cântă dintr-o dată și m-a ridicat rugăciunea comunitară carismatică de fiecare dată. La aceste întâlniri simt tot timpul că e acel har care te ridică efectiv. Mi-a plăcut în mod special anul acesta că am cântat și în limba română. M-am simțit foarte inclusă. Dacă ar fi să transmit ceva fraților care nu au participat, ar fi faptul că mi-aș fi dorit să fie și ei prezenți și sper să ajungă și ei. Este o întâlnire de la care pleci cu ceva, îți dă ceva, te hrănește, nu pleci cu mâinile goale și se fac foarte ușor prieteni.”  (Francisca)

„La Montesilvano Dumnezeu a lucrat într-un mod surprinzător. M-a surprins prin modul direct prin care a ales să îmi spună că mă iubește și că mă îmbrățișează cu toate defectele mele. Imaginea si cuvântul pe care le-am primit la rugăciunea comunitară carismatică a fost al unei crengi eșuate de când era mlădiță și pe care horticultorul o aduce înapoi către trunchi, dar nu poate să o facă dintr-o dată pentru că se rupe și o aduce treptat. Și așa mă aduce și pe mine înapoi. A fost o experiență personală de întâlnire cu Dumnezeu. Fraților din Comunitate le-aș transmite că avem nevoie mai des de asemenea experiențe, cât mai mulți dintre noi, ca să ne reînnoim focul de a sluji și să fim una! Să ne salutăm cu acest: Să fim una!, care pe mine m-a impresionat.” (Radu)

„M-au atins mult învățăturile ținute de Michelle Moran,  cel mai mult intrarea în apele adânci (în profunzime) – abandonare. Aveam nevoie de cuvântul pe care l-am primit atunci când am fost provocați (îndrăznește!), care mă va ajuta să scap de un anumit complex. Apoi m-au atins cuvintele primite la rugăciunea făcută de frați prin impunerea mâinilor. Au fost o confirmare la ce simțeam în ultimul timp cu privire la o schimbare în atitudinea mea într-o anumită situație… Domnul mișcă lucrurile…  Mulțumesc din suflet Domnului pentru întreaga experiență. ” (Anonim)

Concluziile care se desprind după acest mic „nor de martori” (Evr 12,1) pot fi multiple și fiecare poate simți în mod diferit, dar firul care traversează toate aceste experiențe pare a fi iubirea infinită a lui Dumnezeu cu scopul: Ca toți să fie una, cu toată diversitatea ce ne caracterizează. Această iubire nu doar ne atinge, ci ne și responsabilizează, ne unge prin Duhul Sfânt și ne mandatează să răspundem urgenței de a merge și a vesti lumii că Isus s-a rugat pentru fiecare om în parte: „ca toți să fie una, după cum tu, Tată, ești în mine și eu în tine, ca și ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că tu m-ai trimis” (In 17,21).

Slujirea Națională Media